Un mediu mai curat

In cadrul saptamanii „Scoala altfel” , Colegiul National „Ion Luca Caragiale” Ploiesti organizeaza cu ajutorul  Doamnelor Profesoare Musat Mariana si Ilie Manuela dar si a elevilor,activitati de ecologizare si infrumusetare atat in cadrul parcului din incinta Colegiului  cat si in cadrul Gradinii Botanice apartinand  Parcului „Constantin Stere” Bucov  aflat in administratia Muzeului Judetean de Stiinte ale Naturii. Asteptam in numar cat mai mare elevii doritori sa participe la aceasta activitate si suntem siguri ca rezultatul nu va dezamagi.

Proiect “Stilul de viață sănătos în rândul adolescenților”

  Titlul proiectului: “Stilul de viaţă sănătos în rândul adolescenţilor de liceu” Activităţile proiectului :

  1. Târg de educaţie pentru sănătate
  2. Cursuri de educaţie pentru sănătate
  3. Platforma online de educaţie pentru sănătate

4. Formarea unor echipe de voluntari care să propage cunoştinţele asimilate în domeniul educaţiei pentru sănătate, în casele de copii abandonaţi     Grupul ţintă: 100 de elevi de clasa a X- a (vârsta de 16-17 ani)Diagnoză Abordarea experimentală a unui program complex de educaţie pentru sănătate cu o anumită ”fizionomie ” doreşte să ofere o imagine fidelă a vieţii complexe a adolescenţilor de liceu. Aceasta diagnoză s-a centrat pe câteva dimensiuni fundamentale care conturează stilul de viaţă al adolescenţilor din categoria de vârstă vizată (16-17 ani).

  1. Comunitatea şi vecinătatea
  2. Familia
  3. Locuinţa /Mediul de rezidenţă
  4. Educaţia formală
  5. Religia
  6. Sănătatea şi igiena
  7. Alimentaţia
  8. Interacţiunile cu colegii şi profesorii
  9. Raportarea la cadrul valoric normativ: consum de tutun, alcool, droguri, comportament sexual, raportarea la situaţii de risc, toleranţă la comportamente deviante.
  10. Timpul liber: educaţie fizică, activităţi artistice şi culturale.
  11. Problemele tinerilor şi identificarea soluţiilor posibile
  12. Viziunea despre viitor
  13. Elementele definitorii ale fiecăreia dintre dimensiunile mai sus listate vor fi transpuse în itemi ai chestionarelor şi ghidurilor de interviu precum şi nomenclatorul de observaţie.

  Justificarea necesităţii implementării proiectului. Elaborarea şi implementarea unui proiect ce vizează componentele stilului de viaţă sănătos este o necesitate  deoarece societatea românească parcurge schimbări rapide , din punct de vedere economic, social şi valoric. Structurile familiale şi sociale tradiţionale suferă schimbări radicale care reflectă de fapt tranziţia întregii societăţi înspre un nou model socio-economic. Situaţia economică a familiilor din România nu este, în general, una mulţumitoare – iar nemulţumirea părinţilor faţă de nivelul lor de trai nu face decât să inducă copiilor dorinţa de a identifica un alt stil de viaţă şi de a îmbrăţişa alte valori, care să ii aducă mai aproape de o potenţială bunăstare economică. Mass-media oferă modele facile, uşor de a fi imbrăţişate de către adolescenţi. Generaţia tânără experimentează astfel un proces de negare şi înlocuire a valorilor tradiţionaliste, identificate în principal în familie, cu valorile consumiste promovate de către mass-media. Globalizarea, modificarea radicală a stilului de viaţă prin reducerea dramatică  a nevoii de mişcare fizică, dezvoltării industriei alimentare şi a celei chimice, cu existenţa în prezent a unei pleiade foarte mari de aditivi alimentari incluşi în alimente – toate acestea au un impact dramatic asupra stării de sănătate a organismului. Omul modern suferă de boli pe care în bună parte şi le cauzează prin alegerile pe care le face; stilul de viaţă este suma alegerilor mici de zi cu zi legate de ceea ce mâncăm, de a face sau nu mişcare, de a renunţa la fumat sau la un pahar de băutură în plus. Contextul social, publicitatea şi mass-media contribuie masiv la promovarea unor obiceiuri nesănătoase, la stimularea consumului în exces pentru anumite categorii de produse alimentare precum dulciurile sau mezelurile, în defavoarea, de   exemplu, a consumului de legume şi fructe proaspete. Prin intermediul acestui proiect putem interveni în îmbunătăţirea sănătaţii şi dezvoltării adolescenţilor de liceu, îndeosebi prin corectarea obiceiurilor şi comportamentelor legate de sănătate. Studiile efectuate la nivel naţional arată că există diferenţe mari între ceea ce este considerat dezirabil, sănătos şi declarat ca atare şi comportamentele cotidiene ale adolescentilor. Aceste diferenţe există atât în rândul tinerilor cât şi al adulţilor, indicând probleme de mentalitate şi coerenţă între nivelul cunoştinţelor, al ideilor şi cel acţional comportamental. În acest sens, prin acest proiect avem posibilitatea de a interveni direct şi ameliora situaţia prin apropierea celor două planuri.   Obiectivul general Ridicarea nivelului de cunoştinţe medicale ale populaţiei adolescente, în special în domeniul sanogenezei (promovarea unui stil de viaţă sănătos), protecţiei mediului ambiant şi prevenţiei bolilor.   Obiectivele specifice:

  1. Creşterea vizibilităţii liceului Ion Luca Caragiale ca instituţie care se implică activ în programe educaţionale
  2. Generarea unui număr mare de membri pe platforma online (ca indicator al interesului pe care elevii îl manifestă vis-à-vis de domeniu)
  3. Viralitate informaţională – un grup de voluntari care au absolvit cursurile vor propaga informaţiile asimilate copiilor din orfelinate (acest target are risc crescut de a dezvolta comportamente deviante şi este privat de cunoştinţe adecvate)
  4. Formarea şi dezvoltarea unor comportamente corecte care să promoveze sănătatea.
  5. Formarea unei atitudini pozitive şi crearea unei poziţii active faţă de sănătatea individuală şi faţă de problemele sănătăţii publice.
  6. Evaluarea riscului de îmbolnăvire, în funcţie de nerespectarea principalelor îngrijiri personale, alimentaţiei, activitate-odihnă, sănătăţii mediului, sănătăţii alimentaţiei, sănătăţii mentale.
  7. Dobândirea de competenţe pentru construirea de strategii de prevenire a bolilor.
  8. Susţinerea schimbării comportamentului de la unul de risc, la unul de risc diminuat şi chiar formarea şi dezvoltarea unor comportamente corecte care să menţină un comportament fără risc.
  9. Evidenţierea consecinţelor perpetuării unor stereotipuri, prejudecăţi şi mituri eronate cu privire la sănătate şi boală.

Rezultate anticipate pe fiecare obiectiv specific

  1. Organizarea unui târg de educaţie pentru sănătate prin intermediul căruia elevii au posibilitatea de a-şi însuşi concepte legate de sănătate într-o manieră mai distractivă, interesantă şi relaxantă.
  2. Conştientizarea adolescenţilor cu privire la consecinţele negative ale consumului de tutun, alcool, droguri precum şi a comportamentelor sexuale riscante/dăunătoare.
  3. Practicarea de către tineri a unei alimentaţii sănătoase şi a unei atitudini pro-active şi critice cu privire la alimentele pe care tinerii le consumă zilnic, conştientizând faptul că “eşti ceea ce mănânci”. Înfiinţarea de către adolescenţi a unei “bucătării şcolare” în care să-şi expună alimente naturale produse de ei pe suprafeţele de teren din incinta casei lor.
  4. Recunoaşterea de către elevi a simptomelor specifice anumitor boli precum şi posibilitatea lor de a interpreta buletine de analize medicale. Dezvoltarea capacităţii de rezistenţă la presiunea semenilor pentru a evita implicarea în activităţi riscante sau violente dar şi pentru a nu adopta comportamente dăunătoare. Formarea deprinderilor de acordare a primului ajutor în caz de înec, incendiu, răni intenţionate sau neintenţionate.
  5. Organizarea unor grupe cu elevi voluntari care să promoveze prevenirea consumului de substanţe toxice sau a comportamentelor sexuale riscante. Realizarea unor CD-ROM-uri cu mărturii ale tinerilor care au consumat droguri şi ale celor infectaţi cu HIV/SIDA.
  6. Dezbaterea pe larg a conceptelor de sănătate şi boală în cadrul unor seminarii aferente cursurilor de educaţie pentru sănătate. Argumentarea prin exemple concrete din viaţa cotidiană a ideei că afectarea somatică sau psihică a unui individ nu poate contamina persoanele cu care acesta interacţionează. De aici se desprinde ideea de solidaritate şi întrajutorare pe care ar trebui s-o promoveze toţi oamenii, indiferent de vârstă, dezvoltându-şi astfel spiritul civic şi cetăţenia activă ca o componentă a stilului de viaţă sănătos.
  7. Creşterea vizibilităţii liceului I. L. Caragiale va contribui la formarea unei păreri favorabile în rândul elevilor de la celelalte instituţii de învăţământ şi a celor din clasa a 8-a care vor  decide asupra unui liceu
  8. Diminuarea infectării copiilor din orfelinate cu boli cu transmisie sexuală şi cunoaşterea variilor modalităţi de protejare.
  9. Copiii din orfelinate vor ştii ce implicaţii au drogurile/fumatul asupra sănătăţii lor, informaţii care le sunt rar oferite.
  10.  Măsurarea nivelului de cunoştinţe şi a efectului pe care cursurile le-au avut asupra elevilor deoarece atelierele de informare din orfelinate vor fi susţinute de absolvenţi ai trainingurilor.
  11. Platforma online va crea o comunitate de oameni care împărtăşesc aceleaşi ţinterese, preocupări pentru  un stil de viaţă sănătos.
  12. Platforma online va fi un mediu de informare pentru oricine are o problemă sau vrea să afle mai multe informaţii relevante din domeniul educaţiei pentru sănătate

Descrierea activităţilor propuse în proiect

  1. 1.      Crearea unei platforme online de educaţie pentru sănătate

Platforma online va funcţiona ca un site de discuţii pe teme de sănătate. Mai exact, orice elev care solicită informaţii vis-à-vis de o problemă personală/curiozitate va primi răspuns de la o persoană avizată care va administra site-ul. O acţiune a platformei va fi dedicată articolelor şi cercetărilor din domeniul educaţiei pentru sănătate. Scopul este acela de a furniza utilizatorilor conţinut relevant şi de a-i motiva să afle cât mai multe în acest domeniu. O altă secţiune va include « testimoniale » cu părerile elevilor care au participat la cursurile de educaţie pentru sănătate pentru a le da încredere şi recomandări relevante şi celorlalţi care sunt în dubii dacă vor sau nu să se înscrie. Pentru a motiva elevii să scrie articole/testimoniale se va implementa un sistem prin care la un anumit număr de articole scrise elevii primesc mici premii : bilet la teatru, film, produse de îngrijire corporală. În funcţie de modul de dezvoltare al platformei online, proiectul îşi propune parteneriat cu o farmacie (Sensiblu, Catena) care să le ofere mici premii elevilor care se implică activ, scriu articole, merg drept voluntari în casele de orfelinate, răspund la concursurile organizate pe site sub formă de întrebări din domeniul educaţiei pentru sănătate. Farmaciile vor beneficia de reclamă pe site/platformă la târgul de educaţie pentru sănătate/ casele de copii.

  • Resurse :
  1. domeniu de site/ web hosting
  2. administrator de site
  3. web designer / programator
  • Orizontul de timp : 3 luni pentru crearea site-ului/platformei
  1. 2.      Targ de educaţie pentru sănătate

Târgul de educaţie pentru sănătate are ca scop stimularea interesului pentru educaţia pentru sănătate şi expunerea participanţilor la o serie de activităţi relevante din punct de vedere al sănătăţii. Acest târg oferă oportunitatea de a învăţa concepte legate de sănătate într-o manieră creativă, distractivă şi interesantă. Locaţia de desfăşurare a târgului este sala de sport a Colegiului Naţional « Ion Luca Caragiale » care va asigura spaţiul necesar pentru amplasarea standurilor la care vor fi prezentate şi demonstrate activităţi legate de teme aparţinând opţionalului de educaţie pentru sănătate. Organizarea târgului este precedată de publicitatea la radio, ziarul local, spre a promova evenimentul. În cazul în care târgul se adresează părinţilor, elevii vor trimite invitaţii individuale sau mail-uri fiecarei persoane. La sfârşitul târgului se recomandă realizarea unor desene sau oferirea câtorva idei cu privire la ce au învăţat participanţii şi ce le-a plăcut cel mai mult la târg, asigurându-se astfel un feedback pozitiv pentru cei care au realizat târgul. Standurile vor fi cât mai colorate şi atrăgătoare, iar elevii vor purta costume relevante pentru subiectul prezentat. Idei ale standurilor de educaţie pentru educaţie :

  1. Domeniul ingrijirii sănătăţii
  2. Alimentaţia sănătoasă
  3. Educaţia pentru o inimă sănătoasă
  4. Sănătatea mediului
  5. Siguranţa împotriva focului şi apei
  6. Creştere şi dezvoltare
  7. Sănătatea mentală şi emoţională
  8. Simţurile
  9. Conştientizarea handicapului
  10. Acordarea primului ajutor
  11. Mişcarea şi sănătatea
  12. Regimul echilibrat de activitate şi odihnă
  13. Igiena personală
  14. Sănătatea consumatorului
  • Resurse :
  1. Mese şi scaune pentru organizarea standurilor
  2. Laptopuri şi CD-ROM pentru prezentarea activităţilor didactice
  3. Mulaje, planşe, produse de îngrijire corporală, alimente naturale, ce vor fi expuse la standuri
  4. Aparatură medicală : glucometru, tensiometru, stetoscop, aparat de măsurarea a trigliceridelor, colesterolului, duş bucal, aţă dentară, pastă de dinţi etc.
  • Orizontul de timp : 6 luni pentru pregătirea teoretică şi practică a elevilor ce organizează târgul

Nevoile educaționale ale tinerilor din perspectiva educației pentru sănătate

Nevoile educaționale ale tinerilor din perspectiva educației pentru sănătate

Nevoile educaționale ale tinerilor din perspectiva educației pentru sănătateDrd. Muşat Mariana, Profesor, Colegiul Naţional „I.L.Caragiale” Ploieşti musatmariana60@yahoo.com

Datele înregistrate la nivel național indică faptul că educația pentru sănătate este o prioritate la nivel național și nu ar trebui restrânsă doar asupra unor comunități. Viața sănătoasă reprezintă un amestec de comportamente și cunoștințe care ar trebui însușite și utilizate în viața fiecăruia. Este adevărat că, din perspectiva accesului la anumite utilități și servicii populația din mediul rural este în general într-o situație mai proastă decât populația din mediul urban. Similar, putem considera că, copiii, pe măsură ce înaintează în vârsta sunt din ce în ce mai puțin expuși vizitelor de control preventiv la medicul de familie, pe de o parte datorită atitudinii părinților față de medicina preventivă în general, pe de altă parte datorită scăderii controlului exercitat de familie asupra adolescentului. Cu toate acestea, considerăm că accesul la o educație coresunzătoare care să formeze competențe și comportamente sănătoase reprezintă o proritate indiferent de vârstă sau mediu de rezidență. Chiar dacă factorii nocivi la care sunt expuși tinerii sunt cu siguranță diferiți : alimentația nesănătoasă în mediul urban are o incidență mult mai mare datorită faptului că situația materială a copiilor care locuiesc în orașe este relativ mai bună decât a celor de la țară ; consumul de tutun în rândul tinerilor este statistic mai des întâlnit la oraș, din nou din motive mai degrabă economice ( țigările sunt destul de scumpe ) ; educația pentru sănătate nu ar trebui să lipsească sau să fie considerată mai importantă într-un mediu față de celălalt. Ceea ce ar trebui să difere însă este conținutul propriu-zis al activităților cuprinse în programă, activități care ar trebui să fie construite și adaptate de către personalul responsabil din fiecare școală specificului și problemelor de la nivel local. Astfel, ne punem întrebarea legată de ceea ce ar trebui să conțină o programă a unei discipline de educație pentru sănătate ? Sau mai precis, cum ar putea fi îmbunătățită programa existentă ? Nevoile pe care tinerii le afirmă în general sunt legate de petrecerea timpului liber și de valori individuale precum nevoia de libertate sau nevoia de a avea mai multe alternative pentru petrecerea timpului liber. Astfel de nevoi sunt mai puțin legate de școală și de mediul de educație formală, instituționalizată, însă pot fi exploatate cu succes într-o programă modernă de studiu care ar putea combina astfel de aspirații cu obiective educaționale precise. Petrecerea timpului liber reprezintă un element cheie în dezvoltarea activităților extra-școlare. Potrivit unor cercetări mai vechi privind bugetul de timp ale elevilor, în timpul zilelor săptămânii, în medie un elev din România are aproximativ 6 ore de timp liber ( nu este implicat în activități școlare, gospodărești sau de satisfacere a nevoilor de bază precum hrănitul sau odihna ), în zilele de la sfârșitul săptămânii cantitatea de timp liber aflată la dispoziția elevilor crește simțitor spre 9 ore zilnic, mai ales datorită scăderii considerabile a timpului petrecut pentru activități școlare ( Jigău, 2008). Aceste date indică faptul că există o cantitate de timp suficientă în programul zilnic al tinerilor pentru derularea unor activități organizate care pot avea și o componentă educațională, precum este tipul educației pentru sănătate. Un alt element definitoriu care completează tabloul nevoilor educaționale ale tinerilor îl constituie atitudinea ecologică, des întâlnită, atât la tinerii din mediul urban cât și la cei din mediul rural. Programele de educație pentru sănătate ar putea contribui, prin dezvoltarea unei atitudini pro-active în rândul tinerilor în ceea ce privește ocrotirea și prezervarea mediului înconjurător. Prin încurajarea unor activități colaborative, alături de alte istituții din localitate, dar și între tineri, formarea unui spirit de echipă, în relație cu un obiectiv comun ar putea fi ecologizarea spațiului de viață al tinerilor, aceste programe educaționale pot contribui în timp la dezvoltarea unui spirit civic în rândul tinerilor. Dacă ocuparea timpului liber și temele legate de ecologie reprezintă principalele repere în funcție de care ar trebui proiectate activitățile specifice programelor educaționale pentru sănătate, ne vom referi pe scurt la unele tematici, care ar putea fi abordate în cadrul unor activități cu caracter mai degrabă instructiv decât activ. O primă temă, deosebit de importantă este legată de educația sexuală și sănătatea reproducerii. Această temă este adesea caracterizată ca fiind un subiect tabu, despre care copiii nu discută în familie prea des, și atunci când o fac, dicută doar cu unul dintre părinți. Faptul că acest subiect este unul care generează sentimente de „rușine” sau de “jenă” este un indicator al atitudinii și mentalității mai degrabă tradiționale care par să caracterizeze și să domine societatea românească. Din cercetările antropologice realizate la nivel național reiese că sexualitatea reprezintă o componentă fundamentală a stilului de viață al adolescenților. În cadrul cercetării pe care am realizat-o a reieșit faptul că majoritatea tinerilor (73%) cu vârste cuprinse între 16-18 ani își dorește și crede că este destul de posibil ca în viitor să aibă cel puțin un copil. În acest context, educația sexuală este o parte absolut necesară, cu atât mai mult cu cât ea este un subiect rar discutat în cadrul familiei sau în alte contexte instituționale. Modalitatea de abordare a subiectului însă, prelegerile, exemplele oferite și nivelul de aprofundare și de detaliere oferit trebuie să fie însă cu grijă adaptat specificului cultural și religios al comunității în care se desfășoară programul. Din acestă perspectivă, existența unei “programe de la Bucuresti” poate deveni un obstacol suplimentar în derularea unor astfel de ore. Cu excepția educației sexuale, alte teme abordate în cadrul disciplinei educație pentru sănătate prezintă mai puține probleme de natură culturală sau de mentalitate. Cu toate acestea, ele sunt foarte importante și merită amintite. În primul rând, tematica referitoare la alimentația sănătoasă ar trebui să ocupe un loc important în cadrul activităților educative pentru un stil de viață sănătos. Chiar dacă majoritatea tinerilor ( 75%) susține că știe ce înseamnă o alimentație sănătoasă, datele obținute în cadrul cercetării pe care am realizat-o dovedesc că putem vorbi de o cunoaștere nestructurată și adesea incorectă sau insuficientă din punct de vedere științific. Este important să amintim aici că doar 41% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani se gândesc atunci când mănâncă dacă alimentul ingerat este bun pentru sănătatea lor, restul nu prea pierd timp cu astfel de gânduri. Mai mult, mâncatul sănătos este asociat de 66% dintre adolescenți cu mâncatul alimentelor naturale și cu absența grăsimilor în dietă, însă rutina alimentară, mesele regulate sunt amintite doar de 34% dintre tineri. Observăm astfel că în ceea ce privește alimentația sănătoasă, dincolo de cunoștințele teoretice legate de alimente și conținutul lor, de aportul lor în ceea ce privește unele substanțe și elemente chimice, un accent deosebit ar trebui pus pe obiceiurile alimentare, pe comportamentele sănătoase în alimentație. O altă temă investigată în cercetarea realizată este legată de igiena corporală zilnică a tinerilor. În contextul acestei teme observăm un grad relativ satisfăcător de cunoștințe și de practicare a unei rutine sănătoase. Cu toate acestea, infrastructura și accesul la apă curentă și canalizare determină cel mai adesea o practicare mai rară a spălatului în general în zonele rurale. Un alt element aparte îl reprezintă percepția și comportamentul cu privire la consumul de alcool și tutun. Consumul de alcool și fumatul sunt comportamente destul de des întâlnite, cel mai adesea în contextul activităților de petrecere a timpului liber, alături de grupuri de prieteni. Pe fondul unei influențe negative a mediului familial și a percepției generale din comunitățile în care trăiesc, care tolerează sau adoptă o atitudine negativă față de consumul de alcool și fumat, pe care le percep drept comportamente normale, tinerii încep să consume alcool relativ devreme și, în funcție de situația materială să și fumeze. Putem considera că aici o influență o are și mass- media care, prin intermediul reclamelor a creat stereotipul care corelează berea cu fotbalul. În aceste situații simplele activități de prevenire a consumului de alcool și/ sau tutun este evident că nu reușesc să își atingă ținta. Obiectivele unui program de educație pentru sănătate, în acest caz, ar trebui să fie legate de încercarea de a disocia consumul de alcool de activitățile sportive, de exemplu. Pe baza rezultatelor obținute în cercetarea pe care am realizat-o se poate afirma că școala poate interveni direct și ameliora situația apropiind cele două planuri, ceea ce este considerat dezirabil, sănătos și comportamentele cotidiene ale tinerilor. Se impune așadar o proiectare curriculară care să conțină o pondere semnificativ crescută a conținuturilor acționale, care să contribuie la dezvoltarea unor comportamente în consonanță cu principiile și cunoștințele teoretice studiate. În cazul educației pentru sănătate, astfel de activități ar putea fi complementate de o serie de activități extra- școlare care să accentueze importanța și utilitatea unor astfel de comportamente. Implicarea elevilor în activități de ecologizare, în campanii active împotriva fumatului sau a consumului de alcool, în activități de pregătire a unei mese sănătoase, spre exemplu, reprezintă sugestii pentru astfel de acțiuni. Un fapt îngrijorător este acela că, consumul de alcool și de tutun în rândul tinerilor nu este considerat un comportament negativ sau cu consecințe negative. Mai mult, influența mediului social înconjurător este evidentă și, din păcate, mult mai puternică decât cea a școlii în ceea ce privește aceste comportamente. Într-o societate în care consumul de alcool este privit ca ceva uzual, chiar dacă are uneori consecințe negative, iar fumatul este o practică generalizată la nivelul adulților, comportamentele de imitare ale tinerilor sunt puternice și se dezvoltă natural. Din perspectiva nevoilor educaționale este important să subliniem faptul că, chiar dacă sunt expuși unor campanii speciale îndreptate spre descurajarea consumului de tutun, de alcool sau de droguri, chiar dacă știu că teoretic nu este bine să fumeze, tinerii continuă să o facă. Este evident faptul că programele educaționale și campaniile îndreptate spre combaterea unor astfel de comportamente nu își ating în totalitate obiectivele și că modalitățile de comunicare precum și conținutul teoretic al acestora trebuie reproiectat. În ceea ce privește alimentația observăm faptul că dincolo de diferența dintre ideile afirmate și practicile comportamentale, există unele probleme care ar putea fi avute în vedere în cadrul programelor de educație pentru sănătate. Studiile au arătat că pe măsură ce înaintează în vârstă și obțin mai mulți bani de buzunar, tinerii aleg să consume alimente de tip fast-food, deși recunosc că un consum alimentar de acest tip nu face parte dintr-un stil de viață sănătos. Cunoștințele teoretice pe care le au tinerii incluși în cercetare arată faptul că la nivelul populației școlare din țara noastră există o serie de informații incorecte sau incomplete. Faptul că aproape jumătate dintre ei consideră că proteinele provin din fructe reprezintă din perspectiva educației o problemă destul de serioasă. În acest context, ar trebui ca elemente specifice educației pentru sănătate să fie preluate în programele de studiu ale altor discipline, spre exemplu în aria curriculară a științelor naturii. Simultan, educația pentru sănătate ar tebui să pună accent pe unele comportamente din viața cotidiană și să ofere sprijin elevilor dar și părinților în dobândirea unor obiceiuri alimentare sănătoase. Un alt element important este nevoia foarte mare pe care tinerii o au de a intra în contact direct cu mediu asociativ, de a învăța să se organizeze și de a practica valorile cetățeniei democratice. Rolul școlii aici este unul fundamental și influența ei decisivă și directă. Începând cu suținerea organizării elevilor în asociații de elevi pe școală, cooptarea lor în forurile decizionale ale școlii precum și consultarea lor cu privire la principalele decizii care afectează școala și până la stabilirea și derularea de activități în parteneriat cu organizații non-profit, școala trebuie să susțină și să asigure funcționarea unor astfel de activități. Derularea unor activități care să încurajeze dezbaterile, punerea tinerilor în contexte în care, prin negocieri să poată lua decizii, reprezintă doar câteva exemple prin care un program educațional privind cetățenia democratică ar putea contribui la dezvoltarea unor competențe și comportamente civice. Referinţe bibliografice : •   Amos, Sue and Susan Orchard, Getting Assessment Right : Health and Physical Education, Grade 9 & 10, Barrie, 1999. •   Babbie, Earl, Practica cercetării sociale ; trad. De Sergiu Gherghina, George Jigălău, editura Polirom, 2009. •   Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice, Ed. A 3-a a rev. Bucureşti, Editura Economică, 2007. •  D’Hainaut, Elaborarea noilor conţinuturi în programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti, 1981. •  Halperin, W. And Baker, E.L Jr (eds), Public Health surveillance, Van Nostrand Reinhold, New York, 1992. •  Miller,F.Dean; Telljohann, K.Susan, Health education in the elementary school, Wm.C.Brown Publishers, 1992. •  Monahan, J.L and Scheirer, M.A., The role of unking agents in the diffusion of health promoting programs, Health Education Quarterly, 15, 417-33, 1988. •  Neacşu, Ioan, Pedagogie socială: valori, comportamente, experimente, strategii, Ed.Universitatii, Bucuresti, 2010-12-04. •  Şcoala Naţională De Sănătate publică şi management, Promovarea sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate, Ed.Public H Press, Bucureşti, 2006. •  Temertzoglou, Ted, Healthy active living – Keep fit, stay healthy, have fun, Teacher’s manual, Thompson Educational Publishing, Inc., Toronto, 2007. •  Steckler, A. And goodman, R.M., How to institutionalize health promotion programs, American Journal of Health Promotion, 3, 34-4, 1989. •  Theodore H. Tulchinsky, Elena A. Varavikova, Noua sănătate publică. Introducere în sec. XXI, Ed.Ulysse, Chişinău, 2003. •  Ungureanu,D., Teoria Curriculum-ului, Ed.Mitron, Timişoara. •  Vrăsmaş, Ecaterina, Ariile de stimulare.Locul si rolul in procesul instructiv-educativ, Revista invatamantului prescolar nr.3, p.66-70,1997. •  Vrăsmaş Ecaterina, Cercetare actiune in stiintele educatiei, Revista RENINCO nr2/iunie, 1996. •  Vrăsmaş, Ecaterina, Interventia socio-educationala in sprijinul parintilor, Ed.Aramis, Bucuresti, 2008. •  Vrăsmaş Ecaterina, Planificarea activitatii educatorului, cap.VI, in volumul Ghidul educatorului, coord.Verza,Emil, Ed.At.Metropol, Bucuresti, 1997.